LEGE 193/2000_actualizata la 31.12.2007

LEGE nr. 193 din 6 noiembrie 2000 (**republicata**)(*actualizata*)
privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori

EMITENT:      PARLAMENTUL
Data intrarii in vigoare: 20 Decembrie 2006

Forma actualizata valabila la data de: 31 Decembrie 2007

–––     *) Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1.014 din 20 decembrie 2006. Aceasta este forma actualizatã de S.C. „Centrul Teritorial de Calcul Electronic” S.A. valabila la data de 31 Decembrie 2007, cu modificãrile şi completãrile aduse de LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007.

**) Republicatã în temeiul prevederilor art. III din Legea nr. 65/2002 pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 25 ianuarie 2002, dându-se textelor o nouã numerotare.
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 10 noiembrie 2000 şi a fost modificatã prin Legea nr. 65/2002 pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 25 ianuarie 2002.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Orice contract încheiat între comercianţi şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fãrã echivoc, pentru înţelegerea cãrora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate.
(2) În caz de dubiu asupra interpretãrii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.
(3) Se interzice comercianţilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
ART. 2
(1) Prin consumator se înţelege orice persoanã fizicã sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care, în temeiul unui contract care intrã sub incidenţa prezentei legi, acţioneazã în scopuri din afara activitãţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.
(2) Prin comerciant se înţelege orice persoanã fizicã sau juridicã autorizatã, care, în temeiul unui contract care intrã sub incidenţa prezentei legi, acţioneazã în cadrul activitãţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoanã care acţioneazã în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia.
–––
Art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

ART. 3
(1) Prevederile prezentei legi se aplicã şi bonurilor de comandã sau bonurilor de livrare, biletelor, tichetelor şi altora asemenea care conţin stipulãri sau referiri la condiţii generale prestabilite.
(2) Clauzele contractuale prevãzute în temeiul altor acte normative în vigoare nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.

CAP. II
Drepturile şi obligaţiile pãrţilor contractante

ART. 4
(1) O clauzã contractualã care nu a fost negociatã direct cu consumatorul va fi consideratã abuzivã dacã, prin ea însãşi sau împreunã cu alte prevederi din contract, creeazã, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile pãrţilor.
(2) O clauzã contractualã va fi consideratã ca nefiind negociatã direct cu consumatorul dacã aceasta a fost stabilitã fãrã a da posibilitate consumatorului sã influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul cã anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociatã direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globalã a contractului evidenţiazã cã acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacã un comerciant pretinde cã o clauzã standard preformulatã a fost negociatã direct cu consumatorul, este de datoria lui sã prezinte probe în acest sens.
(4) Lista cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezenta lege redã, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.
(5) Fãrã a încãlca prevederile prezentei legi, natura abuzivã a unei clauze contractuale se evalueazã în funcţie de:
a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;
b) toţi factorii care au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
–––
Alin. (5) al art. 4 a fost introdus de pct. 2 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociazã nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de platã, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altã parte, în mãsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.
–––
Alin. (6) al art. 4 a fost introdus de pct. 2 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

ART. 5
În cazul contractelor standard preformulate, comerciantul are obligaţia sã remitã, la cerere, oricãrei persoane interesate un exemplar din contractul pe care îl propune.
ART. 6
Clauzele abuzive cuprinse în contract şi constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacã dupã eliminarea acestora mai poate continua.
ART. 7
În mãsura în care contractul nu îşi mai poate produce efectele dupã înlãturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este îndreptãţit sã cearã rezilierea contractului, putând solicita, dupã caz, şi daune-interese.

CAP. III
Organele abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi soluţionarea litigiilor

ART. 8
Controlul respectãrii dispoziţiilor prezentei legi se face de reprezentanţii împuterniciţi ai Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor.
ART. 9
Organele de control efectueazã verificãri la sesizarea persoanelor prejudiciate prevãzute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu.
ART. 10
Comercianţii au obligaţia de a prezenta organelor de control, în original, contractele încheiate cu consumatorii.
ART. 11
Organele de control abilitate încheie procese-verbale prin care se consemneazã faptele constatate cu ocazia verificãrilor fãcute, precum şi articolele din lege încãlcate de comerciant.
ART. 12
Procesul-verbal se transmite, dupã caz, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã s-a sãvârşit fapta sau în a cãrei razã teritorialã contravenientul îşi are domiciliul sau, dupã caz, sediul.
ART. 13
(1) Instanţa, în cazul în care constatã existenţa clauzelor abuzive în contract, aplicã sancţiunea contravenţionalã conform art. 15 şi dispune, sub sancţiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în mãsura în care contractul rãmâne în fiinţã, sau desfiinţarea acelui contract, cu daune-interese, dupã caz.
(2) În caz contrar, instanţa va anula procesul-verbal întocmit.
ART. 14
Consumatorii prejudiciaţi prin contracte încheiate cu încãlcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecãtoreşti în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedurã civilã.
ART. 14^1
În cazul în care pãrţile contractante aleg ca lege aplicabilã contractului legea unui stat care nu face parte din Uniunea Europeanã, iar contractul are o strânsã legãturã cu teritoriul României sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi în cazul în care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urmã.
–––
Art. 14^1 a fost introdus de pct. 3 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

CAP. IV
Sancţiuni

ART. 15
(1) Constituie contravenţie, în mãsura în care fapta nu este sãvârşitã în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sã fie consideratã infracţiune, încãlcarea interdicţiei stipulate la art. 1 alin. (3) şi se sancţioneazã cu amendã de la 200 lei la 1.000 lei.
(2) Prevederile prezentei legi se completeazã cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia art. 27-29.

CAP. V
Dispoziţii finale

ART. 16
Prezenta lege intrã în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeaşi datã, orice dispoziţii contrare se abrogã.
Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 95 din 21 aprilie 1993.
–––
Menţiunea privind transpunerea normelor comunitare a fost introdusã de pct. 4 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

    ANEXÃ

LISTA cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive

(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:
a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fãrã a avea un motiv întemeiat care sã fie precizat în contract.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cãrora un furnizor de servicii financiare îşi rezervã dreptul de a modifica rata dobânzii plãtibile de cãtre consumator ori datoratã acestuia din urmã sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fãrã o notificare prealabilã, dacã existã o motivaţie întemeiatã, în condiţiile în care comerciantul este obligat sã informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte pãrţi contractante şi acestea din urmã au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care comerciantul îşi rezervã dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu duratã nedeterminatã, în condiţiile în care comerciantul are obligaţia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabilã transmisã în termen rezonabil, pentru ca acesta din urmã sã aibã libertatea de a rezilia contractul;
–––
Lit. a) din anexã a fost modificatã de pct. 5 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

b) obligã consumatorul sã se supunã unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea realã sã ia cunoştinţã la data semnãrii contractului;
c) obligã consumatorul sã îşi îndeplineascã obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care comerciantul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;
d) dau dreptul comerciantului sã prelungeascã automat un contract încheiat pentru o perioadã determinatã, prin acordul tacit al consumatorului, dacã perioada limitã la care acesta putea sã îşi exprime opţiunea a fost insuficientã;
e) dau dreptul comerciantului sã modifice unilateral, fãrã acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmeazã sã fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
f) dau dreptul comerciantului sã constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
g) dau dreptul exclusiv comerciantului sã interpreteze clauzele contractuale;
h) restrâng sau anuleazã dreptul consumatorului sã pretindã despãgubiri în cazurile în care comerciantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
i) obligã consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de cãtre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;
j) restrâng sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, în cazurile în care:
– comerciantul a modificat unilateral clauzele menţionate la lit. e);
– comerciantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
k) exclud sau limiteazã rãspunderea legalã a comerciantului în cazul vãtãmãrii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor şi serviciilor;
l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legalã sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
m) permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte pãrţi din contract;
n) dau dreptul comerciantului sã transfere obligaţiile contractuale unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fãrã acordul consumatorului, dacã acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor rãspunderi faţã de consumator;
o) interzic consumatorului sã compenseze o datorie cãtre comerciant cu o creanţã pe care el ar avea-o asupra comerciantului;
p) prevãd cã preţul produselor este determinat la momentul livrãrii sau permit vânzãtorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preţurile, fãrã ca, în ambele cazuri, sã acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preţurilor, atât timp cât sunt legale, cu condiţia ca metoda prin care preţurile variazã sã fie descrisã în mod explicit;
–––
Lit. p) din anexã a fost modificatã de pct. 5 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

r) permit comerciantului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutãrii sau finalizãrii contractului de cãtre acesta din urmã, fãrã a prevedea existenţa compensaţiilor în sumã echivalentã şi pentru consumator, în cazul neexecutãrii contractului de cãtre comerciant;
s) dau dreptul comerciantului sã anuleze contractul în mod unilateral, fãrã sã prevadã acelaşi drept şi pentru consumator;
t) dau dreptul comerciantului sã înceteze contractul încheiat pentru o duratã nedeterminatã fãrã o notificare prealabilã rezonabilã, cu excepţia unor motive întemeiate.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare îşi rezervã dreptul de a dispune în mod unilateral încetarea unui contract încheiat pe o perioadã nedeterminatã şi fãrã o notificare prealabilã în cazul unui motiv întemeiat, cu condiţia ca furnizorul sã fie obligat sã informeze imediat celelalte pãrţi contractante.
–––-
Lit. t) din anexã a fost modificatã de pct. 5 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. a), p) şi t) nu sunt aplicabile în cazul:
a) tranzacţiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare şi altor produse sau servicii, în cazul în care preţul este legat de fluctuaţiile cotaţiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piaţa financiarã, pe care vânzãtorul sau furnizorul nu le poate controla;
b) contractelor pentru cumpãrarea sau vânzarea de devize, cecuri de cãlãtorie, ordine de platã internaţionale emise în devize sau alte instrumente de platã internaţionale.
–––-
Alin. (2) al anexei a fost introdus de pct. 6 al art. VI al Titlului II din LEGEA nr. 363 din 21 decembrie 2007, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 28 decembrie 2007.

––-