Parlamentarii îi scapă pe bancheri de legea clauzelor abuzive, pe care au pierdut mii de procese cu clienţii

Un proiect de lege aprobat de Senat cu amendamentele bancherilor îşi propune să modifice legea clauzelor abuzive în favoarea băncilor şi în detrimentul clienţilor. Printre modificările propuse, clauzele abuzive referitoare la dobânzi şi comisione vor fi mai greu de atacat, şi nu vor mai putea fi scoase din contract, rolul asociaţiilor va fi limitat, şi clienţii vor trebui să vină la Bucureşti dacă au nemulţumiri cu banca.

 

Parlamentarii îi scapă pe bancheri de legea clauzelor abuzive, pe care au pierdut mii de procese cu clienţii

Un proiect al PSD depus în septembrie 2013 îşi propune să modifice legea clauzelor abuzive. Proiectul a trecut deja de Senat, cu amendamente depuse de Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

Proiectul spune că instanţele nu vor mai putea elimina clauzele contractuale care se referă la preţul contractelor – în cazul contractelor bancare, asta înseamnă dobânzi şi comisioane -, că acţiunile pentru eliminarea clauzelor abuzive vor putea fi iniţiate doar de către preşedintele ANPC, în timp ce drepturile asociaţiilor vor fi limitate drastic. De asemenea, toţi consumatorii care vor să dea banca în judecată vor trebui să vină la Bucureşti, la tribunalul specializat, chiar dacă locuiesc în Piteşti sau Dorohoi. Totodată, condiţiile în care o clauză va putea fi declarată abuzivă sunt înăsprite, fiind necesară analiza cumulativă a mai multor criterii.

Ce lege se modifică

Legea 193/2000, derivată dintr-o directivă europeană, a fost introdusă într-o formă primară în timpul mandatului de premier a lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale de după 1989.

Actul normativ relgementează contractele încheiate între comercianţi (numiţi profesionişti, mai nou) şi consumatori şi conţine o serie de prevederi pe care instanţele şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor se bazează când decid dacă o clauză contractuală este sau nu abuzivă.

De la 1 octombrie 2013, au intrat în vigoare noi articole la această lege (12 şi 13), care dau o greutate mai mare unei decizii judecătoreşti. Dacă până acum se judeca de la caz la caz, legea spune că anumite sentinţe capătă un caracter universal şi se vor aplica pentru toţi consumatorii care au încheiat un contract cu un profesionist, dacă acel contract are caracter preformulat – la iniţiativa ANPC şi a asociaţiilor de consumatori.

Modificarea iminentă a legii odată cu noul Cod de procedură civilă, prin care a fost desăvârşită integrarea în legislaţia naţională a Directivei 13 din 1993, obligatorie încă din 2007, a pus pe jar comunitatea bancară, lovită în ultimii ani de un număr ridicat de reclamaţii şi procese pe clauze abuzive – practic, pe legea 193 s-au câştigat procesele iniţiate de clienţi şi ANPC.

Prin Asociaţia Română a Băncilor (ARB), bancherii au făcut un lobby eficient la Guvern, Banca Naţională şi Fondul Monetar Internaţional pentru a întârzia intrarea în vigoare a modificărilor legislative.

În cele din urmă, acestora li s-a făcut concesia înfiinţării unui tribunal specializat la Bucureşti care să judece acest tip de cauze – încă nefuncţional.

Ce au făcut bancherii în Parlament

Cu doar o lună înainte ca modificările la 193/2000 să devină operative, 12 deputaţi PSD şi alţi 6 de la UNPR au depus la Senat un proiect de lege prin care cereau o nouă modificare. În decembrie 2013, proiectul a trecut de Senat şi a ajuns în Camera deputaţilor – deşi avea aviz negativ de la guvern şi de la toate celelate comisii.

Şi nu a trecut oricum. ARB a fost singura parte care a venit cu amendamente la proiect, depuse la Comisia juridică, însărcinată cu redactarea raportului. Amendamentele au fost adoptate, şi forma actuală a proiectului dă indicţii serioase că a fost croită pentru bancheri.

Clauzele referitoare la dobânzi şi comsioane, mai greu de atacat…

Pentru a se putea pronunţa asupra caracterului abuziv al unei clauze, instanţa trebuie să ia în considerare, în forma în vigoare a legii, natura produselor şi serviciilor din contractul încheiat, factorii care au stat la baza încheierii acestuia şi alte clauze din contract sau din alte contracte de care acesta depinde. Proiectul (art. 4 alin. 5) introduce necesitatea ca instanţa să evalueze în mod cumulativ natura abuzivă a unei clauze faţă de condiţiile anterioare, la care se adaugă (prin amendament) „circumstanţele şi împrejurările de fapt de la momentul încheierii contractului, inclusiv faptul dacă consumatorul probează că fost încurajat să-şi dea acordul pentru clauza în cauză şi dacă bunurile sau serviciile au fost vândute sau furnizate la cererea expresă a consumatorului”.

Cu alte cuvinte, modificările spun că este de datoria clientului să dovedească faptul că, la momentul acordării creditului, el a fost încurajat de către angajaţii băncii să semneze contractul chiar dacă anumite clauze i-au fost prezentat diferit faţă de ceea ce scria în contract.

La art. 4 alin. 6) se introduce o definiţie extinsă a condiţiilor în care instanţa se poate pronunţa asupra clauzelor care definesc preţul contractului – în cazul contractelor bancare, asta înseamnă dobânzi şi comisioane. Faţă de legea actuală, care copiază acest articol din directivă, amendamentul bancherilor face referire la preţul total al contractului/remuneraţia globală, ceea ce trimite cu gândul la dobânda anuală efectivă în cadrul contractelor bancare. Apoi, amendamentul spune că preţul contractului poate fi pus în discuţie dacă este definit în clauze care nu „sunt exprimate într-un limbaj clar şi inteligibil, în sensul că nu lasă loc de dubiu cu privire la obligaţiile asumate de consumator şi/sau la caracterul determinat sau determinabil al acestora”.

„Art. 4 alin.6 este mai restrictiv pentru consumatori şi mai accesibil profesioniştilor – e un text care le va permite mai uşor să spună că, dacă vorbim de preţ, atunci nu mai putem merge la judecător”, spune avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă mai multe grupuri de clienţi în litigiile cu băncile.

… şi nu vor mai fi eliminate, ci doar cosmetizate

Legea actuală şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene spun că o clauză constantată ca fiind abuzivă este lovită de nulitate şi eliminată din contract.

Însă, proiectul de modificare spune la art. 6 şi art. 13 că doar anumite clauze pot fi eliminate din contract. Instanţa nu va avea voie să le elimine pe cele referitoare la preţ, ci doar să le modifice într-un limbaj clar şi inteligibil. De asemenea, măsura se aplică doar contractului dedus judecăţii, nu şi celorlalte contracte de adeziune încheiate de profesionist.

Astfel, comisioanele şi dobânzile cu probleme vor rămâne în contract – chiar şi în cel supus judecăţii -, fără să mai poată fi vorba de aplicarea deciziei judecătoreşti la întreg portofoliul de consumatori. Astfel, băncile putând practica orice fel de clauze, din moment ce nu mai există sancţiune din partea judecătorilor, în afară de amenda care nu ajută în mod direct consumatorii, singura interdicţie fiind pentru viitor.

„Textul vorbeste de anulare şi nu de nulitate absolută – înseamnă ca se poate invoca prescripţia. E o mare greşeală dacă legea trece aşa, întrucât ar încălca jurisprudenţa CJUE care a spus constant că aceste norme sunt de ordine publică, putând fi invocate chiar şi de instanţă, din oficiu. De aceea, CJUE nici nu mai permite modificarea contractului, în urmarea constatării clauzelor abuzive, ci impune cu titlu de sancţiune şi prevenţie eliminarea clauzelor din contract, lăsând contractul fără dobânzi, de exemplu”, spune Piperea.

Iată şi articolul 13, mai jos:

„Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contractul dedus judecăţii dispune, după caz:

a) modificarea contractului dedus judecăţii, în sensul exprimării într-un limbaj clar şi inteligibil, a clauzelor constatate ca fiind abuzive, dacă evaluarea naturii abuzive priveşte clauzele prevăzute la art.4 alin.(6);

b) anularea clauzelor abuzive, dacă evaluarea naturii abuzive priveşte orice alte clauze, în măsura în care contractul dedus judecăţii rămâne în fiinţă. Clauza constatată ca fiind abuzivă va înceta a mai produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;

c) desfiinţarea acelui contract, în condiţiile art.7;

d) obligarea profesionistului să elimine respectivele clauze abuzive din toate contractele preformulate, pe care profesionistul urmează a le încheia cu consumatorii în activitatea sa viitoare;

e) aplicarea amenzii contravenţionale prevăzute la art.16, în cazul în care cererea de chemare în judecată este formulată în temeiul art.12 alin.(1)”

„Formula din proiect încalcă jurisprudenţa CJUE şi a ÎCCJ, care spun la unison că pot fi abuzive şi clauzele relative la preţ, dacă sunt exprimate într-un limbaj inaccesibil şi ininteligil şi, oricum, nu poate fi eliminat dreptul judecatorului de a analiza caracterul abuziv, mai ales când clauza prevede un mecanism de modificare a preţului”, adaugă Piperea.

Băncile pot cere rezilierea contractelor, chiar dacă au folosit clauze abuzive

Punctul c) face trimitere la art. 7 care spune că oricare parte pentru care contractul a devenit imposibil de executat este îndreptăţită să ceară încetarea contractului. Legea actuală, la fel ca directiva 13/93 spune că doar consumatorul are acest drept.

De asemenea, potrivit punctului b), în contradicţie cu situaţia actuală hotărârile date de prima instanţă nu mai sunt executorii. Potrivit modifcării legislative, clauza constatată ca fiind abuzivă va înceta a mai produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. În prezent, efectele cuantificabile ale unei clauze abuzive sunt reparate de la momentul în care acea clauză a produs efecte, eventual de la începutul contractului. La observaţii, cei de la ARB spun că apreciază „rezonabilă soluţia desfiinţării clauzei anulate doar pentru viitor, nu şi pentru trecut”.

Asociaţiile de consumatori, scoase din schemă

În momentul de faţă, acţiunile înaintate de către asociaţiile de consumatori pot duce, din punct de vedere legal, la eliminarea clauzelor denunţate din toate contractele în executare, la fel ca în cazul ANPC. Singura putere suplimentară a ANPC este aceea că poate face şi controale şi poate amenda profesioniştii.

Însă, bancherii vor să schimbe şi această situaţie cu ajutorul parlamentarilor. Potrivit art. 12 alin. 3) din proiect, asociaţiile de consumatori nu pot obţine aplicarea unei decizii judecătoreşti şi pentru contractele în derulare, ci doar pentru cele viitore. Bancherii au cerut încă de anul trecut ca asociaţiile de consumatori să nu aibă dreptul de a intenta astfel de procese, astfel că ANPC – aflată în subordinea Guvernului – va avea dreptul exclusiv, ca organizaţie, să instrumenteze acţiuni concrete pe legea 193.

Doar şeful ANPC ar avea dreptul să trimită băncile în instanţă

De altfel, şi implicarea ANPC ca structură este modificată prin proiectul de lege cu amendamentele bancherilor. Dacă legea actuală spune că o acţiune poate fi declanşată prin sesizarea tribunalului de la domiciliul profesionistului de către organele de control abilitate – reprezentanţii imputerniciţi ai ANPC – de regulă, comisari – proiectul dă dreptul exclusiv conducătorului ANPC să iniţieze o astfel de acţiune şi numai la Tribunalul Specializat Bucureşti, care va deveni instanţă unică pentru toate procese, dacă proiectul va fi aprobat.

Românii din toată ţara, obligaţi să vină la Bucureşti, dacă vor judecată

Legea 193 spune în prezent că este dreptul consumatorilor de a se adresa instanţei potrivit prevederile codului Civil şi a celui de procedură. Astfel, aceştia pot în prezent să pornească litigii pe cale individuală de la nivelul oricărei Judecătorii din ţară, în funcţie de domiciliul consumatorului.

Spre deosebire de legislaţia actuală şi de forma iniţială propusă de parlamentari, amendamentul ARB aprobat în Senat impune consumatorilor obligaţia de a se putea adresa doar Tribunalului Specializat Bucureşti, chiar dacă pornesc procese pe cale proprie, fără să apeleze la ANPC sau la o asociaţie. Practic, orice locuitor din afara Bucureştiului va trebui să vină în capitală – măsură ce limitează actul de justiţie pentru cei care nu îşi permit astfel de deplasări şi care scoate cu totul din schemă alte instanţe în litigiile pe clauze abuzive.

Un alt amendament al bancherilor spune că “hotărârile judecătoreşti pronunţate în temeiul prezentei legi produc efecte numai pentru viitor”, ceea ce ar putea implica faptul că profesioniştii nu vor fi obligaţi să restituie plăţile necuvenite. O astfel de prevdere nu există în legea actuală.

Ce spun parlamentarii despre acest proiect

ECONOMICA.NET a stat de vorbă cu doi dintre parlamentarii implicaţi în acest proiect: Bogdan Niculescu Duvăz, deputat PSD, primul pe lista iniţiatorilor, şi Cătălin Boboc (PSD), şeful comisiei juridice de la Senat, de unde proiectul a plecat cu aviz favorabil în plen şi plin de amendamente ARB. Ce au spus cei doi.

Discuţia cu Bogdan Niculescu Duvăz.

Reporter: De unde v-a venit ideea acestei iniţiative legislative? Introduceţi, în forma iniţială a proiectului, o definiţie mai amplă cu privire la condiţiile în care clauzele referitoare la preţul contactului – dobânzi şi comisioane, în cazul băncilor – pot fi considerate abuzive, şi în articolul 13 spuneţi că instanţa nu are voie să elimine aceste clauze, ci doar să le modifice, să le facă clare, ceea ce contravine Directivei şi jurisprudenţei CJUE?

Niculescu Duvăz: În ceea ce priveşte decizia în instanţă pe clauze abuzive, se referea la situaţia procesului în fapt, şi nu la extensia asupra celorlalte contracte. Eu am fost împotriva acestui lucru. Şi ca dovadă stă decizia de la comisia juridică de la Senat.

Simplificând, am spus: acolo unde există o clauză abuzivă existentă în contract, aceasta să fie eliminată din contractele similare, pur şi simplu. Asta era una dintre probleme

A doua problemă: Intervenţia instanţei în contract, vă spun sincer că nu ştiu de unde vine şi nici că nu e în armonie cu această directivă din 1993. S-ar putea ca cineva dintre noi să ştie. Când voi fi invitat la comisia juridică din Cameră, de obicei sunt invitat la dezbateri, că sunt mai vechi, o să cer un amendament prin care tribunalul să nu poată interveni asupra costurilor, ci doar să elimine.

Aţi întrebat ce m-a apucat pe mine.

Au fost n reclamaţii, inclusiv de la asociaţiile de utilizatori, care au reproşat că o sumă de clauze sunt trecute neclar, intenţionat, formulări ambigue, categoria de tipăritură microscopică ca să nu mai urmăreşti, şamd. Ăsta este lucrul care pe mine m-a deranjat cel mai mult şi am considerat că trebuie să fie îndreptat. Am încercat prin aceste interpretări ca clauzele să fie clare, să fie limpezite. Pentru că omul se ducea la bancă, şi banca spunea: stai, stai, stai, dumneata aici nu ai văzut sau nu ai citit, dar ai semnat.

Un asemenea proiect trebuie să fie just măsurat în efectele pe care le creează un acest tip de modificare legislativă. Aşa, putem să spunem, prin absurd: să nu mai plătească creditele cei care au în contract clauze abuzive. Astea sunt chestiuni aiuristice, pentru că e vorba de miliarde, se prăbuşeşte sistemul bancar. Pe de o parte să fie protejat sistemul bancar, pe de altă parte, cetăţeanul să nu fie pus în situaţia să nu ştie ce a semnat şi să înghită ce banca vrea să îi spună.

Reporter: Ştiţi că textul a fost în comisie la Senat, şi pe raportul comisiei se arată că singurele intervenţii au venit din partea ARB. Au fost invitaţi şi cei de la asociaţiile de consumatori, cei de la ANPC?

Niculescu Duvăz: Eu am fost în susţinerea noastră, a iniţiatorilor, eu nu ştiu dacă au mai fost invitaţi şi alţii, dar cred că da.

Reporter: Având în vedere amendamentele aprobate de comisia juridică de la Senat, proiectul de lege are un caracter pro-bănci în momentul de faţă.

Niculescu Duvăz: O să verific asta. Repet, interesul meu este să fie o măsură echilibrată, nu absurdă, ca băncile să nu plătească nu ştiu ce pagubă pe care cetăţenii ar putea să o invoce, pe de altă parte să fie corectate aceste chestiuni. Dacă ea a virat în favoarea băncilor, vom verifica, dar eu nu cred că la Cameră, care e decizională, va trece în favoarea băncilor. Ea trebuie să fie în armonie cu legea. O iniţiativă legislativă poate să o modifice, dacă are aceeaşi anvergură legislativă. Nu ştiu care e situaţia de la Senat. Momentam avem doar avizul Comisiei de industrie, care e negativ.

Discuţia cu Cătălin Boboc:

Reporter: Am văzut că a trecut amendamentul prin comisie, cu mai multe amendamente de la ARB. Ce s-a întâmplat, a fost dezbatere, au fost invitate şi asociaţiile?

Boboc: S-a discutat, am discutat cu ei. Sigur, am reţinut nişte amendamente care erau de ordin tehnic, nu ştiu cum să mă exprim cel mai corect. În urma studiului textului li s-a părut lor că anumite texte trebuie armonizate, mă rog. Strict din punct de vedere juridic, ne exprimăm noi. Dar ceilalţi, din domeniu, care se lovesc de ele zilnic, vin cu puncte de vedere, aşa funcţionează lucrurile”.

Reporter: Sunteţi la curent cu problema asta cu clauzele abuzive?

Boboc: Sunt.

Reporter: ştiţi că au fost mai multe procese şi e un amendament la proiect care spune că dacă clauza se referă la preţul contractului, dobânzi şi comisioane, dacă e vorba de bănci, atunci instanţa va dispune modificarea contractului, faţă de ce spune în mod actual, că trebuie să o elimine.

Boboc: „Nu, nu, toată legea prevede asta, dacă se ajunge la instanţă, fie dispune modificarea contractului, anularea clauzelor, anularea contractului cu totul.

Reporter: Spune acolo, în proiect, că se modifică acele clauze care se referă la preţul contractului, că dacă instanţa găseşte o clauză abuzivă, atunci o modifică. Cum s-a ajuns în această situaţie?

Boboc: S-a ajuns la această situaţie dintr-un motiv simplu. În momentul ăla, dacă se referă la preţul contractului, înseamnă că nişte efecte s-au produs. Dacă vorbim de bănci, înseamnă că un contract a fost încheiat şi nişte bani au fost daţi, ca să spun aşa. Adică deja îşi produce efecte la modul serios contractul. Eh, nu îl poţi desfiinţa. Dacă îl desfiinţezi, pui şi banca şi consumatorul, ca să vorbim despre ei, că, în principal, despre ei e vorba, îi pui în dificultate. Fie pe consumator, că dacă desfiinţezi contractul de tot atunci îl pui de mâine să plătească o chestie pe care ar fi trebuit să o plătească poate în ani de zile, şi banca este pusă în situaţia de a nu-şi mai încasa nimic”

Reporter: Ştiţi că nu au fost astfel de soluţii în instanţă până acum.

Boboc: Nu au fost, dar tocmai pentru că a venit legea la modificat, ei, probabil, şi-au făcut în timp nişte puncte de vedere şi, acum, fiind această ocazie, au zis: hai să vorbim despre asta. Pentru că ne putem trezii în nişte situaţii din care nimeni nu mai ştie cum să iasă, pentru că se referă, până la urmă, la obiectul contractului, acolo intervine instanţa şi, mă rog, armonizează punctele de vedere, până la urmă, punctele de vedere, pentru că dacă ai ajuns la instanţă, e clar că există un conflict”.

Reporter: Pe de altă parte, jurisprudenţa CJUE spune că instanţa nu are voie să intervină în contract şi să modifice clauzele. Cum o să armonizaţi cu jurisprudenţa?

Boboc: Asta e o întrebare bună. Problema este că toţi fiind, fiecare din perspectiva lui, şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor, că există şi din acestea destule, şi ARB şi ceilalţi vin şi susţin puncte de vedere din perspectiva lor. Noi, tot ceea ce încercăm să facem – sigur, avem şi varianta de a lua un proiect şi a îl arunca la coş – este să-i ascultăm şi să găsim o formulă din care toată lumea să fie cât mai mulţumită, că, aşa, să mulţumeşti 100% pe toată lumea nu ai cum, niciodată.

Reporter: Dar asociaţiile de consumatori au fost venit la dezbateri, au depus amendamente?

Boboc: De la asociaţii au venit, nu îmi aduc aminte cine, de la ANPC au venit chiar din conducere.

Reporter: E o prevedere acolo care spune că hotărârile se aplică doar pentru viitor. Înseamnă asta că, în cazul contrctelor bancare, care sunt contracte cu executare succesivă, băncile nu vor plăti din urmă pentru clauzele abuzive? Să spuem că a fost declarat abuziv un comision, înseamnă că banca nu trebuie să mai plătească din urmă pentru ceea ce a încasat neavenit?

Boboc: Dacă se referă că hotărârile sunt valabile pentru viitor, chiar, nici nu ştiu cum funcţionează la bănci treaba asta (…) Se referă la hotărârile judecătoreşti pronunţate după ce va intra în vigoare această lege, care prevede şi altele. Atunci, îmi imaginez, fiind contracte în derulare, că nu au dorit să-şi producă efecte şi implicarea cum dorim să modificăm. Nu cred că se va aplica retroactiv. Ştiţi, altfel toată lumea ar putea porni de mâine procese.

Să îmi spuneţi ce nedumeriri aveţi.

Reporter: Legea pare în acest moment foarte favorbilă băncilor, croită pentru bănci, mai ales că de la 1 octombrie a fost modificată şi i s-au adus prevederi noi care spun că o clauză abuzivă este eliminată din toate contractele acelui profesionist, inclusiv din cele în derulare.

Boboc: Dacă a mai apărut ceva între timp, cel mai probabil va muri la Camera Deputaţilor sau va fi respins. N-am mai urmărit ce s-a întâmplat cu el. E iniţiativa unor parlamentari. Din cauza asta, dacă au apărut alte reglementări, din practica de până acum, va muri pe la deputaţi sau va fi respins repede, să nu fie discuţii.

Sursa: economica.net

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s