Curtea Europeană spulberă marea minciună a bancherilor, BNR, FMI şi a guvernului despre OUG 50

13 iul, 00:12 | Mihai Baniţă | ECONOMICA.net

În vara anului 2010, guvernul Boc adopta şi adapta o lege europeană în legislaţia românească. OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a adus mari speranţe clienţilor băncilor şi frisoane reci pentru bancheri. După cinci ani de creditare haotică, contracte făcute pe genunchi şi clauze (dovedite în cele din urmă) abuzive, situaţia părea că se va rezolva prin lege. Bucuria clienţilor a fost de scurtă durată. La început, prevederile ordonanţei au fost interpretate de bancheri în favoarea lor, în timp ce susţineau că guvernul s-a pus împotriva dreptului european prin extinderea prevederilor directivei europene la toate creditele pentru persoane fizice şi la contractele în derulare, argument cu care au reuşit în cele din urmă să convingă toţi actorii implicaţi şi să obţină schimbarea legii.

Comenteaza ...

Senatul a aprobat proiectul de lege pentru adoptarea OUG 50/2010 fără modificări. Camera Deputaţilor era cameră decizională şi Comisia de buget, finanţe şi bănci a fost cea care a făcut raportul, practic cea care a dat forma finală a legii.

După 10 şedinţe de dezbatere în Comisie, unele dintre ele foarte lungi, altele suspendate din cauza absenteismului, legea a fost modificată în punctele esenţiale.

La începutul dezbaterilor, în lunile octombrie şi noiembrie, deputaţii din Comisie, de la toate partidele, se băteau în propuneri de amendamente populiste şi băncile aveau în faţă un viitor de societăţi de binefacere. În loc să corecteze cele câteva articole neclare şi interpretabile dintr-o ordonanţă oricum generoasă cu consumatorul, s-au dezbătut multe propuneri de articole, pe alocuri, foarte nefavorabile băncilor. Apoi, în doar două şedinţe, BNR, reprezentată de Veronica Răducănescu, şi Ministerul de Finanţe, reprezentat de Gheorghe Gherghina, au venit să spună că legea trebuie modificată radical, anume să nu se aplice şi creditelor în derulare, ceea ce s-a şi întâmplat. Neaplicarea legii la contractele în derulare devenise o condiţie a FMI pentru acordarea tranşei de împrumut din ianuarie 2011 şi, susţineau aceştia, încălca directiva 48/2008 a Comisiei Europene.

Asociaţia Română a Băncilor, invitată la şedinţele Comisiei, a atacat această lege în primul rând pentru motivul că se aplica şi creditelor în derulare, fapt ce ar fi încălcat articolul 30 al directivei 48/2008, care spune că „prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente la data intrării în vigoare a măsurilor naționale de punere în aplicare”. Bancherii s-au adresat Comisiei Europene, şi chiar se vorbea că s-ar fi cerut declanşarea procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea dreptului european.

În ultima şedinţă a Comisiei, în care cei de la PSD şi PNL (actuala putere) au participat în număr mic, amendamentul PDL (care îşi crescuseră prezenţa în Comisie pentru a obţine majoritatea)/ARB/BNR de la art. 95 adus de deputatul PDL Adrian Henorel Niţu a schimbat aproape total sensul legii. Doar eliminarea comisionului de rambursare anticipată pentru creditele cu dobândă variabilă şi plafonarea la 1% a celui pentru credite cu dobândă fixă au rămas valabile şi pentru clienţii cu credite în derulare.

Doar că argumentul bancherilor, susţinut de BNR şi de Finanţe s-a dovedit pe 12 iulie 2012 ca fiind fals şi chiar mincinos în cazul celor care l-au susţinut şi cunoşteau dreptul european. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a răspuns unei sesizări venite de la Judecătoria Călăraşi în decembrie 2010, într-un proces în care Volksbank a contestat amenda primită de la Protecţia Consumatorului ca urmare a nerespectării OUG 50/2010. Instanţa din România întreba atunci CJUE dacă OUG 50 este legală, având în vedere că a fost adoptată cu modificări faţă Directiva 48/2008 şi la acel moment se aplica şi contractelor în derulare.

Curtea de Justiţie a decis că statele membre pot extinde aplicarea legii şi la contractele în derulare, pentru că acest lucru „nu intră sub incidenţa vreunuia dintre domeniile pentru care legiuitorul Uniunii a intenţionat să obţină dispoziţii armonizate”:

„Articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2008/48 trebuie interpretat în sensul că nu se opune ca o măsură națională menită să transpună această directivă în dreptul intern să definească domeniul său de aplicare temporal astfel încât respectiva măsură să se aplice și unor contracte de credit precum cele în discuție în acțiunea principală, care sunt excluse din domeniul de aplicare material al acestei directive și care erau în derulare la data intrării în vigoare a măsurii naționale menționate”.

De asemenea, CJUE a decis că statul poate să limiteze numărul de comisioane, să extindă legea la creditele ipotecare/imobiliare şi că Protecţia consumatorilor are dreptul de a aplica sancţiuni băncilor.

Ce spune CJUE devine lege pentru toate instanţele, nu doar din România, ci de oriunde în UE unde există probleme similare.

„Băncile aveau nevoie de un argument juridic ca să scape de OUG 50. Au spus atunci că directiva europeană nu se poate aplica creditelor în derulare. Eu am atras atenţia că legiuitorul are dreptul să extindă prevederile directivei – clauza de minimus -, am fost diabolizat de tot felul de avocaţi în presă. Argumentul legal a fost preluat de Volksbank şi de BCR care au mers cu el la Isărescu, apoi FMI a spus că OUG 50 trebuie modificată şi că legea falimentului personal trebuie respinsă”, spune avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă în instanţă mai multe grupuri de clienţi (niciunul dintre procesele sale nu se bazează pe fosta OUG 50).

Deşi răspunsul CJUE a venit târziu, cei care se judecă încă cu băncile în baza OUG 50/2010 – sunt puţine procese intentate de clienţi care e bazează pe acestă lege – vor câştiga, spune Piperea.

„Clienţii vor câştiga acolo unde se vorbeşte de comision de risc, de dobânda fixă devenită variabilă. Aceştia vor primi în instanţă fie o dobândă fixă, fie una variabilă calculată în funcţie de Euribor plus o marjă fixă”, spune avocatul. „Dacă decizia Curţii de Justiţie venea mai devreme, OUG 50 nu mai era modificată, oamenii prindeau mai mult curaj să dea în judecată băncile, pentru că mulţi au spus că sunt prea puternice să se judece cu ele. Mă întreb câţi oameni s-ar fi salvat de la executarea silită dacă OUG 50 nu era modificată”.

Piperea spune că PSD şi PNL ar trebui, după această decizie a CJUE, să preia în programul de guvernare modificarea legii 288/2010, care modifică OUG 50/2010, astfel încât aceasta să fie extinsă la contractele de credit în derulare. Asta ar asigura USL sute de mii de voturi, spune Piperea.

La fel ca în cazul legii falimentului persoanelor fizice, PSD şi PNL au susţinut OUG 50/2010, deşi acestea erau iniţiative ale puterii de la vremea aceea. De când se află la putere, USL nu a dat semne că ar vrea să aducă din nou în dezbatere proiectul de lege, în cazul falimentului personal, şi modificarea legii 288/2010, în cazul creditelor pentru persoane fizice. E drept, că în cele două luni de zile de când sunt la putere, cei de la USL nu au avut timp de astfel de legi.

În Parlament, majoritatea USL s-a ocupat de procedurile de înlocuire a preşedinţilor celor două camere şi de suspendarea Preşedintelui Traian Băsescu. (Singura lege importantă şi de anvergură pe care au adoptat-o a fost legea energiei)

Iar Executivul, potrivit declaraţiei premierului Victor Ponta pentru Bloomberg, şi-a ocupat 75% din timpul alocat şedinţelor de Guvern cu discuţiile despre cum să se apere de atacurile opoziţiei.

Sursa: economica.rtv.net

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s